Patronatul din industria băuturilor răcoritoare cere renunțarea la planurile de a impune noi taxe sectorului, care e deja afectat de taxa pe zahăr și creșterea TVA

„Am luat notă cu îngrijorare de declarațiile privind probabila creștere a unor taxe și accize și atragem atenția că majorarea acestora – inclusă deja în draftul Programului de Guvernare – ar penaliza o industrie cu o rată ridicată de conformare fiscală și care a fost afectată major, în perioada 2023–2024, de două măsuri fiscale consecutive: creșterea TVA de la 9% la 19% și introducerea unei accize nearmonizate pe zahăr, aplicabilă exclusiv băuturilor nealcoolice. Aceste măsuri cumulate, într-un context inflaționist, au generat efecte negative semnificative asupra performanței sectorului și asupra consumatorului român.

În acest context, considerăm prioritară eficientizarea colectării TVA-ului existent, în locul introducerii de taxe suplimentare, care riscă să afecteze companiile corecte, în timp ce necolectarea eficientă a TVA continuă să genereze pierderi bugetare semnificative și distorsiuni concurențiale în economie”, se menționează în documentul făcut public.

Impactul creșterii TVA și al taxei pe zahăr asupra industriei băuturilor răcoritoare

ANBR susține că își dorește identificarea de soluții sustenabile care să contribuie la redresarea și stabilizarea finanțelor publice. În același timp, asociația consideră că este esențial ca măsurile fiscale avute în vedere să fie echitabile, eficiente și fundamentate pe evaluări de impact real.

ANBr prezintă în sprijinul declarațiilor sale un studiul realizat de PwC România, la solicitarea la solicitarea sa, care arată că:

1. În urma introducerii acestor măsuri (TVA + acciza pe zahăr), prețul mediu per litru de băutură răcoritoare a crescut cu aproximativ 1,2 lei. Creșterea de preț se situează cu mult peste media inflației alimentare și a inflației generale în România. Rezultatul: creșterea directă a prețului mediu pe litru la raft între 20-25% și până la 50% pentru băuturile în ambalaje la peste 2,5l. Creșterea directă a prețului înseamnă +14 puncte procentuale față de rata medie actuală a inflației din România și +5 puncte procentuale peste rata medie a inflației din industria alimentară.
2. În 2024, piața băuturilor răcoritoare a înregistrat o scădere a volumului de vânzări cu 3% față de anul 2022, în ciuda unei creșteri valorice de aproape 40%, cauzată exclusiv de scumpiri.
3. Scăderea vânzărilor a avut efect de domino asupra întregului lanț valoric:
➢ Scăderea volumelor vândute a avut impact negativ direct asupra furnizorilor locali, afectând oportunitățile de angajare și competitivitatea la export;
➢ Investițiile în industrie au fost frânate, în condițiile în care cadrul fiscal instabil descurajează dezvoltarea pe termen lung.
4. Acciza pe zahăr este o măsură discriminatorie:
➢ Deși băuturile răcoritoare reprezintă sub 3% din aportul zilnic de calorii al populației, doar ele sunt accizate;
➢ Această acciză creează un tratament fiscal inechitabil și afectează performanța unei industrii care contribuie anual cu miliarde de lei la economia națională și oferă mii de locuri de muncă.
➢ Acciza este o măsură ineficientă fiscal și NU produce efecte reale în privința sănătății populației. Ba mai mult, poate conduce și la puternice dezechilibre în piață și la reorientarea consumatorilor către consumul de băuturi slab alcoolizate și spirtoase.

De menționat că, înainte de implementarea accizei, industria băuturilor răcoritoare a avut o contribuție totală (directă și indirectă) de peste 3,5 miliarde de euro la economia României, din care 1 miliard de euro reprezenta valoare adăugată brută directă (Socio Economic Impact Study 2017–2020).

„Totodată, industria băuturilor răcoritoare este un angajator principal în comunitățile în care operează și, de asemenea, un centru regional de producție de băuturi, cu 15 fabrici în România, contribuind la economiile locale, dar și la echilibrarea deficitului comercial prin exporturi semnificative către peste 10 țări din regiune.

Credem că un set de măsuri eficiente și durabile pe termen lung poate fi adoptat numai prin consultarea sectoarelor implicate, având în vedere impactul măsurabil al fiecărei inițiative. Doar în acest fel ar beneficia toată lumea, inclusiv consumatorii, asigurând în același timp un mediu concurențial echitabil pentru întregul lanț valoric al industriei agroalimentare și mediului de afaceri.
Ca urmare, vă solicităm să fim parte la dialog și, împreună, să găsim cele mai bune soluții pentru a depăși provocările economice actuale și să continuăm dezvoltarea acestei industrii importante pentru economia României”, se încheie apelul transmis de Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare.