Fără să dea prea multe explicații atunci când a fost întrebat când va scădea dobânda de politică monetară, guvernatorul a declarat răspicat că ”nu se poate face o reducere de dobândă decât atunci când dobânzile din piață se vor reduce sub nivelul dobânzii de politică monetară”.
Declarația a fost făcută în contextul în care ratele ROBID și ROBOR practicate de băncile comerciale pentru tranzacțiile dintre ele au avut creșteri din cauza incertitudinii politice. După rezultatul alegerilor, piețele s-au calmat și am avut scăderi pe cursul de schimb și pe nivelul dobânzilor.
Astfel, pe 20 mai 2025, nivelul dobânzilor la depozite de pe piața interbancară era de 6,71% la o lună, 6,96% la trei luni, 7,03% la depozitele pe 6 luni și 7,08% la cele pe 12 luni. De asemenea, ROBOR la trei luni a fost de 7,27%, la șase luni de 7,36% și la 12 luni de 7,42%.
Dobânda de politică monetară este de 6,5%, iar intervalul de referință între dobânzile la depozitele constituite de bănci la BNR și cea la creditele pe care băncile le pot contracta de la BNR este cuprins între 5,5% și 7,5%. Practic, guvernatorul spune că, până nu vom avea niveluri sub dobânda de politică monetară, BNR nu va opera o scădere a acesteia.
Așa cum explică Adrian Codirlașu, președinte CFA România, ”incertitudinile pe piețele financiare vor continua și va exista o oarecare volatilitate, iar inflația trebuie să scadă, iar acum avem o dobândă peste rata inflației”. Analistul explică faptul că, până nu avem pachetul de măsuri fiscale care ar trebui să conducă la reducerea deficitului bugetar și care poate fi într-o măsură mai mare sau mai mică generatoare de inflație, nu putem vorbi de reducerea dobânzii cheie.
Un alt aspect important, în opinia acestuia, este confirmarea ratingului investment grade pentru România. Evaluările și confirmările celor trei mari agenții de rating internaționale ar trebui să aibă loc în perioada iunie – septembrie. De aceea, fără confirmarea ratingului investment grade, fără a se vedea impactul masurilor fiscale asupra evoluției ratei inflației și recăpătarea încrederii piețelor internaționale, nu putem vorbi de reducerea dobânzii de politică monetară.
În concluzie, prima scădere a dobânzii cheie ar putea avea loc în trimestru al IV-lea al anului.