Politica monetară și inflația – reducerile ratei dobânzii sunt încă posibile, dar nu reprezintă o prioritate pentru BNR. BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară neschimbată în primele patru ședințe din 2025, după reducerilor de 50 de puncte de bază implementate în iulie-august 2024, arată raportul lunar al ING Bank.
Incertitudinea politică dintre cele două tururi electorale a declanșat ieșiri notabile de capital, determinate de temeri privind reducerea fluxurilor de fonduri din UE, creșterea riscurilor de rating suveran și preocupări mai largi privind continuitatea politicilor.
Guvernatorul Mugur Isărescu a confirmat că BNR a intervenit cu peste 6 miliarde de euro pentru a stabiliza moneda. Deși presiunile s-au atenuat după al doilea tur de scrutin, incertitudinea politică rămâne ridicată, iar condițiile monetare sunt încă mai restrictive decât la începutul anului.
În ceea ce privește lichiditatea interbancară, factorii de decizie par să orienteze treptat condițiile către un surplus modest, care ar putea fi mult mai bine controlat dacă vor apărea din nou tensiuni pe piață în viitor.
Se preconizează că acest proces se va desfășura în etape. După cele două injecții de lichidități, ratele de dobândă ale pieței au rămas restrictive, deși mai scăzute decât în perioada de vârf a tensiunilor de pe piață.
”Sunt probabile injecții suplimentare, dar ritmul și volumul acestora vor depinde de riscurile legate de incertitudinea fiscală și de fluxurile de fonduri din UE. Pentru moment, apropierea ratelor pieței de facilitatea de depozit pare puțin probabilă, cu excepția cazului în care percepția riscului suveran se îmbunătățește semnificativ”, precizează ING Bank.
Pe piața valutară, se preconizează că BNR va menține un control ferm asupra leului. ”Din intervalul actual de 5,04–5,07, anticipăm o depreciere treptată până la 5,10 până la sfârșitul anului 2025 și până la 5,18 până la sfârșitul anului 2026. În condiții normale de piață și cu îmbunătățirea fluxurilor de fonduri din UE, o depreciere mai accentuată ar fi probabil inacceptabilă pentru factorii de decizie în această etapă”, spune raportul.
În ceea ce privește inflația, combinația dintre un leu mai slab și facturi mai mari la energie electrică ar putea adăuga 0,7 până la 1,0 puncte procentuale la inflație pe termen scurt. O potențială creștere a sarcinii fiscale – în special o majorare a TVA – rămâne un risc cheie care trebuie monitorizat.
”Luând în considerare toate aceste aspecte, contextul actual prezintă riscuri de creștere atât pentru ratele dobânzilor, cât și pentru inflație. Scenariul nostru de bază rămâne acela că inflația va încheia anul la 5,0% și că BNR va va implementa o reducere ușoară a ratei cu 50 de puncte de bază în octombrie-noiembrie, cu condiția ca așteptările inflaționiste să se stabilizeze și relaxarea monetară globală (din partea Rezervei Federale, Băncii Centrale Europene și Băncii Naționale a Poloniei) să creeze un spațiu de politică suficient”. Arată ING.
Concluzia raportului: riscul amânării reducerilor de rate de dobândă până în 2026 rămâne foarte prezent, având în vedere riscurile multiple și simultane de creștere. Ne așteptăm ca inflația globală să fie în medie de 5,2% pe tot parcursul anului 2025.